Pur si simplu, emotia in fata dezvaluirii cuvantului. Barbatii ar fi in alb. Femeia, goala. Ideea ca ea sa fie imbracata in negru a fost abandonata.

Ea ii spune ca face parte dintre cei care se duc noaptea pe plaja. El tresare si se trage putin inapoi, ca si cum ar pune la indoiala ce afla de la ea. Apoi ii spune ca o crede. O intreaba : In afara de faptul ca se duce noaptea pe plaja, in afara de dragostea sa, cine e ea?
Ea isi pune matasea neagra pe fata. Zice: sunt scriitoare. El nu-si da seama daca ea glumeste. Nu intreaba.

Tac, se asculta unul pe altul la fel de distrati. Pun intrebari fara sa astepte raspuns. Vorbesc singuri. Apoi el asteapta ca ea sa vorbeasca. Ii place vocea ei si i-o spune , nu asculta intotdeauna cand se vorbeste, dar vocea ei da, o asculta.
Crede ca aici, in aceasta camera, aici, in aceasta lumina de teatru, trebuie cautat inceputul iubirii lui, va chiar cu mult inainte de camera asta, in verile copilariei sale, suportate ca niste pedepse. Nu da nicio explicatie.

Se uita la el cum vorbeste, cu ochii larg deschisi si ascunsi. El nu o vede, sta tot cu capul in jos. Ea ii spune sa inchida ochii, sa fie orb si sa-si aminteasca de ea, de figura ei.

El zice: Soarele pluteste pe suprafata marii!

You know the one thing you’re fighting to hold
Will be the one thing you’ve got to let go
And when you feel the wall cannot be burned
You’re gonna die to try what can’t be done
Gonna stay stay out but you don’t care
Now is there nothing like the inside of you anywhere.

SUNT un om mic cu o inima mare.
AS VREA sa pot sa iubesc ca la inceput.
PASTREZ in mine mereu o dorinta ciudat de arzatoare.
MI-AS FI DORIT sa fi plecat atunci cand am avut ocazia.
NU IMI PLACE ca sunt extrem de egoista.
MA TEM sa nu raman singura.
AUD nu cred ca aud voci sau asa ceva, dar subconstientul imi sparge timpanele.
IMI PARE RAU ca l-am facut sa sufere.
IMI PLACE rasulfarea lui dulce in parul meu.
NU SUNT usor de convins.
DANSEZ cand sunt fericita.
NICIODATA nu voi mai face aceasi greseala de doua ori.
PLANG cand simt ca totul se prabuseste peste mine.
NU SUNT INTODEAUNA cel mai fericit pitic.
NU IMI PLACE DE MINE cand mint.
SUNT CONFUZA cand lucruri neasteptat de bune ma iau prin surprindere.
AM NEVOIE de spatiu atunci cand sunt nervoasa.
AR TREBUI sa invat sa-mi exprim sentimentele mai bine.

• - Dormeai foarte profund, n-am pierdut nimic. Ochii lui sclipira.
• Ai vorbit inainte sa plec.
• Am gemut.
• - Ce ai auzit?
• Ochii lui aurii devenira foarte blanzi.
• - Ai spus ca ma iubesti.
• - Stiai asta deja, i-am reamintit, lasand capul jos.
• - Mi-a facut placere sa aud, oricum.
• Mi-am ascuns fata in umarul lui.
• - Te iubesc, i-am soptit.
• - Tu esti viata mea acum, raspunse el simplu.
• In acel moment nu mai aveam ce sa ne spunem. Ne-am balansat in scaun inainte si inapoi in timp ce camera se umplea treptat de lumina.

……………………………………………………………………………………………………………………………

• Ieri, cand te atingeam, erai atat de…ezitanta, de atenta, si totusi aceasi. Trebuie sa stiu de ce. E pentru ca am ajuns prea tarziu? Pentru ca te-am ranit prea mult? Pentru ca intr-adevar ti-ai vazut de viata ta, asa cum am intentionat sa faci? Asta are fi destul de…cinstit. Nu ti-as contesta decizia. Asa ca nu incerca sa imi menajezi sentimentele, te rog – spune-mi doar daca ma mai poti iubi, dupa tot ce ti-am facut. Poti? sopti el.
• Ce intrebare tampita mai e si asta?
• Raspunde! Te rog!
• M-am uitat la el incruntata un lung moment.
• Ceea ce simt eu pentru tine nu se va schimba niciodata. Desigur ca te iubesc – si nu poti face nimic sa impiedici asta!
• Asta e tot ce voiam sa aud!

Atunci gura lui se uni cu a mea si nu m-am putut impotrivi. Nu pentru ca era de o mie de ori mai puternic decat mine, ci pentru ca vointa mea se spulbera in momentul in care buzele noastre se intalnira. Sarutul acesta nu era chiar atat de precaut ca toate celelalte pe care mi le aminteam, ceea ce imi convenea de minune. Daca urma sa ma sfasii si mai mult, macar sa primesc cat mai mult posibil in schimb.

Asa ca l-am sarutat si eu, cu inima bubuindu-mi intr-un ritm nebunesc, incoerent in timp ce respiratia mi se transforma in gafaiala si degetele mi se miscau lacome pe fata lui. Ii simteam corpul de marmura lipit de fiecare trasatura a corpului meu, si eram atat de fericita ca nu ma ascultase – nicio durere din lume nu ar fi justificat o astfel de pierdere. Mainile lui imi redescopereau trasaturile fetei, in acelasi mod in care ale mele i-o atingeau pe-a lui si, in putinele secunde in care buzele noastre s-au despartit, mi-a soptit numele.

Cand am inceput sa ametesc, s-a tras inapoi, dar numai ca sa isi aseze urechea pe inima mea. Am zacut acolo, intinsa, asteptand ca rasuflarea sa incetineasca si sa mi se calmeze.

• Apropo, spuse el cu un ton relaxat. Nu te parasesc.

……………………………………………………………………………………………………………………………..

Facusem atat de mult rau! El spuse putine lucruri; ma tinu in brate pe pat si ma lasa sa-i stric camasa, patandu-i-o cu lacrimi.

Dura mai mult timp decat am crezut ca partea mai mica si distrusa din mine sa planga pana la capat. Si totusi, se intampla, iar eu am fost intr-un final suficient de epuizata ca sa dorm. Inconstienta nu mi-a adus dispartia totala a durerii, ci o diminuare amortita si greoaie, ca un medicament. A facut-o mai suportabila. Dar era inca acolo; eram constienta de ea, chiar si in somn, lucru care ma ajuta sa fac schimbarile pe care aveam nevoie sa le fac.

Dimineata aadus cu ea, daca nu o perspectiva mai luminoasa, macar mai multa stapnire de sine si acceptare. Am stiut instinctiv ca noua ruptura din inima mea ma va durea intotdeauna. Avea sa fie parte din mine acum. Timpul o va face mai suportabila – asa spune toata lumea.

Cand m-am trezit, nu mai eram dezorientata. Am deschis ochii – in sfarsit uscati – si i-am intalnit privirea linistita.

• Hei, am spus eu.
• Vocea imi era ragusita. Mi-am dres glasul.
• El nu raspunse. Ma privi, asteptandu-ma sa incep iar.
• Nu, sunt bine, i-am promis eu. Nu se va mai intampla.
• Isi ingusta ochii la auzul vorbelor mele.

Am citit randurile incet, mai mult pentru mine. “Daca totul ar pieri si n-ar ramane decat el, eu as continua sa exist; iar daca totul ar ramane si el ar fi nimicit, universul s-ar transforma intr-o uriasa lume straina mie si mi s-ar aprea ca nu mai fac parte dintr-insa.”

……………………………………………………………………………………………………………………………..

Om… si indragostita cu pasiune.

1. Sa ma ia cineva in brate, sa ma stranga tare la piept si sa-mi spuna cat de mult ma iubeste. ♥
2. Albastru-turcoazo-verde.
3. Snowboarding-ul.
4. Sa citesc.
5. Minti criminale.
6. Marea.
7. Muntele.
8. Di.  ♥
9. Onix.  ♥
10. Sa dorm.
11. Oile xD.
12. Maitreyi || Mircea Eliade.
13. Iepurasul meu gri cu ochi albastrii.  ♥
14. Paul.  ♥
15. Apusul pe malul marii in bratele lui.  ♥
16. Sa scriu.
17. Twilight.
18. d`n`b-ul.
19. Sa dansez.
20. Anna.  ♥
21. Kiba.  ♥
22. Ceai de mere si scortisoara.
23. Egiptul.
24. Fotografia.
25. Natura || eco-friend.
26. Climbing.
27. Plimbarile lungi.
28. Vara || Iarna.
29. Elis.  ♥
30. Sa rad.
31. Cadourile.
32. Zambetele.
33. Copilaria || Adolescenta.
34. FERICIREA.  ♥
35. Taberele.
36. Prajiturile.
37. Baloanele
38. Celalalt Paul.  ♥
39. Florile.
40. Mirosul ierbii dupa ce a fost taiata.
41. Tigri.
42. Perna mea pufoasa.
43. Poeziile.
44. Nichita Stanescu.
45. Weekend cu mama || Vera Ion.
46. Filmele romanesti.
47. Vama.
48. Tudor Chirila.  ♥
49. Animeurile.
50. Naruto || Hell girl || Death note.

nu ai stiut  si nu cred ca vei mai putea sa stii ca as fi putu fi langa tine mereu…cred ca a fost prea mult pentru amandoi,dar asta e. sa stii ca te iubesc mult, dar am renuntat pur si simplu …

…dar presupun ca toate lucrurile bune au si un sfarsit. te iubesc.  

eu am?

pe ea o iubesc! cu ea stiu sa cad si stiu sa ma ridic. am invatat sa ma pierd de mine si sa am regasesc prin ea. am borcanasul meu cu paduchi de fericire, datorita ei.mica, dragalasa, copil cu fantezii, fetita cu codite, milkyway cu mere, floare, imaginatie in orice loc si timp, nemaintalnita, unica, olipmica la romana si engleza, soricel, raza mea de soare, marea, o scoica, brate, o imbratisare,  par mereu zburlit, fericire.

Multumesc pentru ceea ce esti! :*

o sa ajungem sa ne fumam toata mobila din casa.
o sa ajungem sa fumam tablourile,
computerul si sticla de geam
vom fuma canarul si afisul ramas,
vom fuma cartile si uitarea
ne vom fuma amintirile, lumina
veiozei si cutremurul de pamant
vom fuma calendarul
si dupa ce vom fuma tacamurile
si vederea, dupa ce vom fuma fata
de masa si degetele ca niste lumanari
vom aprinde linistiti o tigara

Adorm cu mana pe tine
Si sub buricele degetelor
Imi arde nevoia sa te vad plecat,
Ma trezesc cu mana pe tine
Si sub palma
Simt nevoia sa te vad peste mine
Am plecat.
Azi, maine, ziua de dupa vine
Si tu parca nu mai vrei sa pleci.
Si poate ma doare,
Si poate nu imi vine bine sa te vad in fiecare zi,
Si poate ma doare
Dar cand tu nu esti, ma doare mai tare.
Ma plimb cu mana pe tine
Si-ti tin sufletu-n brate
Si din tine respir
Ma simt bine cu mana pe tine,
Ma imbraca pielea ta
Si e bine asa, mai bine ar fi dac-ai pleca.
Azi, maine, ziua de dupa vine
Si tu parca nu mai vrei sa pleci.
Dar locul meu e aici
Alaturi de tine,
Dar locul meu e aici.