Ce s-a intamplat intre noi nu trebuie sa insemne ca eu m-am gandit sa atentez la libertatea ta…
Acum sunt acasa, dupa un anotimp de lacrimi si pustiu si uimire, care a facut din mine aproape un alt om, mai bun, mai tolerant, nu mai sunt chiar asa de singura, suntem doi, daca vrei te astept…
stii…
sunt rani sortite la purure sangerare, tu le ai pe ale tale, eu pe ale mele… care vor fi mai adanci nu se poate stii! Nu-mi fac iluzii ca vreodata voi atinge performanta sa-ti inchid macar o parte din ele, insa pentru o anume fericire ar mai fi timp. Nu voi avea nesabuinta sa-ti cer sa uiti trecutul de hatarul unui viitor in care crezi sau nu!
semnez a dor.. pentru ca vor fi lucruri pe care ai fi vrut sa le fi stiut poate, pentru ca ar fi schimbat la fel de multe pe cat poti sau nu crede, pentru ca incet, incet m-am dat batuta, pentru ca am renuntat sa cred in noi…
